Am povestit despre cum putem introduce practica de tip mindfulness în viața noastră de zi cu zi. Despre cum putem deveni mai prezenți în viața noastră, conștientizând acțiunile pe care le facem și reacțiile noastre la ceea ce facem și la stimulii exteriori.
Este însă important de știut că mindfulness-ul în sine aduce și o serie de beneficii cu privire la starea de sănătate și la relațiile pe care le construim în jurul nostru.
Dezvoltat inițial ca și program de reducere a stresului
Deși are o vechime de mii de ani, având la bază practicile vechi de meditație ale religiei budiste, mindfulness–ul a devenit o practică din ce în ce mai răspândită începând cu anii 1979. Atunci, profesorul John Kabat-Zinn, considerat “părintele mindfulness-ului“, a dezvoltat la facultatea din Massachuttes un program de mindfulness. Acest program avea ca scop reducerea nivelului de stres, cu ajutorul meditației.
Programul MBSR (“Mindfulness based Stress Reduction”) a început să fie folosit în tot mai multe clinici și integrat în cadrul mai multor terapii. Și-a doveit astfel rezultatele în reducerea stresului, a anxietății, a depresiei, în scăderea percepției asupra durerii, etc.
Creierul nostru poate fi modelat
Ulterior, ca urmare a descoperirii neuroplasticității creierului, adică a capacității acestuia de a se transforma, tot mai multe studii au fost desfășurate în acest sens. Și s-a descoperit că tot ceea ce facem, sau nu facem de-a lungul vieții, are menirea de a ne modela efectiv creierul. Așa cum exersând o anumită abilitate ajungem să o dezvoltăm tot mai mult, așa putem, prin exercițiu să ne educăm creierul. Să îi modificăm structura și să contribuim la crearea de noi căi neuronale.
Practica regulată este cheia
Și accentul cred că ar trebui mai degrabă pus pe ideea de a ne concentra pe păstrarea obiceiului de a medita, mai degrabă decât pe creșterea perioadei de meditație. 5 minute de meditație pe zi, practicată cu regularitate va aduce în timp rezultate uimitoare:
- Densitatea materiei cenușie din amigdală (acea parte a creierului responsabilă de reacțiile imediate de tip “fugi sau luptă”) se diminuează, în timp ce densitatea materiei cenușii din cortexul prefrontal (acea parte a creierului responsabilă de gândirea rațională, responsabilitate, empatie și compasiune, de reglare a emoțiilor) crește. În paralel cu aceste modificări structurale, au loc și modificări relaționale, în sensul în care conexiunile neuronale dintre amigdală și cortexul prefrontal sunt slăbite permițând organismului să fie mai puțin reactiv.
Ceea ce se întâmplă de fapt, este că nu vom mai răspunde instinctiv stimulilor din exterior. Ne vom oferi mai mult timp pentru a procesa informațiile ce ne vin din exterior și vom reacționa în conformitate cu ele.
- Scoarța cerebrală a hipocamului (acea parte a sistemului limbic responsabilă cu învățarea și memorie) se îngroașă tot mai mult devenind mai puternică.
- Prin practicarea meditației învățăm să “îmblânzim maimuța”. Și prin maimuță mă refer la acea “monkey mind” cum o numesc americanii. Sau acea voce interioară pe care o avem cu toții. Sunt acele gânduri care dau petrecere în mintea noastră țopăind în voie fără niciun fel de organizare. Aducând practica meditației în viața noastră, învățăm să ne observăm gândurile și să le controlăm. Nu ne vom mai lăsa controlați de ele. Toată această petrecere ce are loc în mintea noastră nu face decât să obosească creierul încetinindu-i funcțiile. Scade capacitatea de concentrare, atenția, creativitatea, capacitatea de învățare și memorare. Liniștind deci gândurile, îi permitem creierului să se concentreze pe ceea ce este cu adevărat important.
Beneficiile sunt ușor de observat
Devine deci tot mai clar nu doar că ne putem modela creierul iar meditația reprezintă una dintre cele mai bune modalități de a o face. Dar și că rezultatele acestei practici pot fi cuantificabile.
În timp practicarea meditației de tip mindfulness duce la:
- Creșterea capacității de concentrare
- Scăderea anxietății
- Inducerea unei stări de relaxare și calm
- Îmbunătățirea cunoașterii de sine și capacitatea de a observa și controla emoțiile prin care trecem
- Inducerea unei stari mentale pozitive prin creșterea capacității de a ne observa gândurile. Este cunoscut faptul că majoritatea gândurilor pe care le avem zilnic sunt gânduri cu conotație negativă. Putem însă învăța să le observăm, să conștientizăm că sunt doar gânduri, ajungând astfel să creștem nivelul de pozitivitate din viața noastră
- Îmbunătățirea relațiilor sociale prin scăderea reactivității și creșterea capacității de empatie și compasiune
Îmi place să reinventez clasicul “An apple a day keeps the doctor away” cu “5 minutes of mindfulness a day keeps anxiety away”.
Sursă: unsplash.com