Perimetrul unui triunghi echilateral

…sau cum “dezastrele” de astăzi vor fi curând uitate.

Poate unii dintre noi își vor aminti care este formula de calcul pentru perimetrul unui triunghi echilateral, cunoscând o latură. Nu vă chinuiți să vă amintiți, nu ăsta este scopul acestui articol. O să vă spun tot eu, și tot în scopul a ceea ce urmează să vă relatez, că: perimetrul este 3*latura respectivă.

Acum ceva vreme discutam cu un elev de gimnaziu care a susținut teza la matematică și care a avut, ca și subiect, o problemă asemanătoare: cunoscând faptul că latura unui triunghi echilateral este de 12 centimetri , demonstrați că perimetrul este 36 cm. Și acum apare tragedia…tragedia din sufletul și mintea unui copil de 15 ani care a rezolvat demonstrația astfel: 12+12+12=36. Nu a scris ca 3*12=36. Și el crede că din această cauză ar putea fi depunctat.

Mulți dintre voi vor zâmbi amuzați. El însă, în mijlocul acestei “tragedii”, nu vedea decât consecințele negative. Punctele pe care le-ar putea pierde prin acest răspuns ar însemna o șansă în minus de a intra la liceul dorit. Cum a putut face greșeala asta? Oare cum va privi rezolvarea profesorul care corectează?… Un întreg șir de scenarii apocaliptice în perspectiva lui. Lucrurile păreau să stea foarte grav! Deși, repet, rezultatul era corect. Doar modul de rezolvare era unul diferit.

Eu nu am putut decât să zâmbesc, un zâmbet ușor amar. Și să îmbrățișez cu iubire copilul din adultul ce va deveni. Apoi m-am gândit la toate situațiile în care niște lucruri minore au fost transformate de mintea mea în adevărate dezastre. Tornade ce s-au dovedit, de-a lungul timpului, în retrospectivă, a nu fi mai mult decât o ușoară ploaie de vară.

Îl priveam cu drag pe acest tânăr minunat și mă gândeam la viitorul lui. La cât de “mult” îi va influența viitorul acest mod de rezolvare. Și am zâmbit iar, realizând că peste ani, nu își va mai aminti nimic din această experiență sau va zâmbi ușor la amintirea ei. Sper din tot sufletul ca până atunci să fi învățat că lucrurile pot fi rezolvate în mai multe feluri, adaptate fiecăruia dintre noi. Și că asta este perfect în regulă. Că atâta timp cât își va atinge obiectivele în viață, în conformitate cu propriile convingeri și valori, atunci lucrurile vor fi perfecte pentru el.

Perspective…

Câte lucruri ce ni se întâmplă zi de zi au cu adevărat impact pentru viața noastră? Pentru viitorul nostru pe termen lung? Câte hopuri ce par de netrecut sunt cu adevărat impedimente în calea devenirii noastre? Câte dintre ele ne vor influența major în viitor? Câte lucruri ce ni se par dezastruase nu sunt mai mult decât niște simple intâmplări? Puterea lor de a ne influența este dată de importanța pe care le-o acordăm.

Este adevărat că odată cu înaintarea în vârstă, experiența ne arată ce este cu adevărat important pentru noi. Și care sunt evenimentele ce ne-ar putea afecta cu adevărat. Cum ar fi însă să avem acest exercițiu zilnic, al ierarhizării impactului lucrurilor ce ni se întâmplă, dintr-o perspectivă mai amplă. Să ne disociem puțin și să privim lucrurile dintr-o perspectivă globală, atât din punct de vedere al spațiului cât și al timpului.

Și atunci m-am gândit să îl întreb pe tânărul speriat din fața mea: “Ești conștient că ai ajuns la rezultatul corect chiar dacă ai ales o altă cale? Ești împăcat cu tine, cu modul tău de a rezolva această problemă? Părinții tăi te vor privi diferit dacă vei lua cu 20 de sutimi mai puțin la această teză? Vei fi mai puțin iubit de către ei? Prietenii tăi se vor comporta diferit cu tine? Cât crezi că te va impacta pe viitor această posibilă depunctare? Îți va infleunța facultatea pe care vrei să o urmezi? Calea profesională pe care te gândești că o vei avea, devenirea ta ca și adult?”

Asta ar trebui să facem și noi în momentele în care perimetrul unui triunghi echilateral nu mai este 3*12 ci 12+12+12. Să ne gândim dacă ceea ce ne afectează în acel moment are o importanță așa mare pentru noi “on the long run”. Este ceva ireparabil, irecuperabil? Și atunci vom observa că, privind lucrurile în ansamblu, vom construi o relație mai frumoasă cu noi. O relație bazată pe acceptare și înțelegere, pe compasiune. Ne vom modela viața conform propriilor convingeri și valori, în ritmul nostru. Conștienți fiind că ceea ce ni se întâmplă este punctual și că undeva, într-un viitor cel mai probabil foarte apropiat, vom zâmbi uitându-ne în urmă.

Puține lucruri în viață sunt cu adevărat tragice, restul, vin și se duc. Cât de mult ne afectează, ne schimbă, ne încetinesc elanul, ne urâțesc, ne încleștează în frică, ține numai de modul în care alegem noi să ne raportăm la ele.